Thasos, cel mai apropiat paradis de România

Nu pot să descriu Thasos altfel, e ca un mic paradis, un loc unde am realizat că turismul românesc este o glumă. Dacă anul trecut am fost dezamăgit foarte tare de Bulgaria, nu am avut aceeaşi surpriză neplăcută şi în Grecia.
Din GalaÅ£i am plecat cam la miezul nopÅ£ii. Am ajuns acolo pe la 12 – 13 ziua. Deci cam 12-13 ore de condus. Ruta a fost cea ocolitoare, cea care include autostrada din Grecia. Data viitoare cred că o voi lua direct prin munte.
Minunata insulă grecească, cea mai apropiată de România, pare a fi făcută special pentru turism. Munţii au inălţimi deloc neglijabile iar marea este de o culoare ireală. Pentru un român obişnuit cu Marea Neagră, faptul că poate vedea fundul mării şi la 3 metri adâncime este ceva cu totul neaşteptat.
Cu toate acestea, grecii nu s-au avâtat să construiască hoteluri cu 14 etaje pe ea. Şi bine au făcut. Insula păstrează un aer de vechi, de neschimbat. Vilele construite de greci depăşesc rareori 2 nivele şi păstrează aproximativ aceleaşi culori. De asemenea, nu o să vezi vilă construită lângă vilă. Au preferat să lase câmpuri întregi cu măslini, printre care se plimbă caprele localnicilor. Le auzeam de pe balcon dar nu am vazut vreodată una pe stradă.
De asemenea, nu am ce să reproşez legat de cazare. Fiind 4 persoane, am închiriat cu 60 euro / noapte un studio, adică un living cu chicinetă si un dormitor. Studioul beneficia şi de două balcoane destul de mari, iar dimineaţa era minunat să-ţi bei cafeaua pe unul din ele.
Am remarcat că tot ce auzizem despre preţurile la mâncare era adevărat. Sunt comparabile cu preţurile de la noi de un restaurant. Desigur, am mâncat fructe de mare, care mai pe gustul meu de moldovan, care nu prea. Pot spune că bucătăria noastră e mai aproape de cea grecească decât de cea bulgărească.
Pentru că m-am întâlnit cu un prieten grec din Second Life acolo, am avut ocazia să observ cum mănâncă grecii, adică mult şi încet. Deşi noi ne grăbeam, mi s-a spus că ei stau la o masă şi 4 ore. Mai mănâncă puţin, mai vorbesc, mai beau şi apoi o iau de la capăt. Ei nu comandă câte o porţie, preferă să comande platouri mari, care sunt puse în centrul mesei, apoi fiecare ia ce doreşte. Am avut senzaţia că e o masă în familie, una din aceea înbelşugată, când masa se dovedeşte a fi foarte mică şi trebuie să apelezi la cel de lângă tine pentru o felie de pâine.
Chelnerii sunt foarte amabili şi nu zâmbesc aiurea ca cei din Bulgaria. Din ce am înţels, meseria de chelner e văzută ca una grea in Grecia şi salariile sunt pe măsură, 2-3 mii de euro pe lună.
Tot legat de taverne, am rămas plăcut impresionat de apa oferită gratis şi de micul desert din partea casei, pe care ei îl aduc cu nota de plată.
Plajele pe Thasos sunt de tot felul. De la cele înjuste şi abrupte până la cele foarte late, unde poţi merge cam 70 metri în apă ca să se adâncească. Majoritatea plajelor au baruri ce oferă şenzongurile gratis dăcă comanzi de la ei. Mai bine decât la noi sau la bulgari. O bere draft o fi 3 euro, dar măcar nu dai banii aiurea pe şezlong. Pe Paradise Beach însă, era 7 euro taxa pe un şezlong.
Cea mai frumoasă plajă, dar plină de români zgomotoşi şi de viitoare asistente tv, este Marble Beach. In loc de nisip au pus pietricele mici de marmură, care împreună cu apa acea de o culoare magnifică oferă un spectacol pe cinste. Şi aici şezlongurile erau gratis.
Nu acelaşi lucru pot să-l spun despre Aliky beach. Deşi peisajul e frumos (un mic golfuletz), e plin de pietre.
Oricum, plaja din Skala Potamias, unde am fost cazat, a fost foarte ok. Pot spune că am ales bine staţiunea.
O staţiune care merită vizitată este Panagia. E o localitate mică în munţi, cu străduţe înguste şi vechi ce prindeau viaţă noaptea. O lucru de apreciat era faptul că în lipsa unei parcari, grecii au transformat terenul de sport al şcolii din localitate in parcare pe perioada vacanţei. Hai să vedem, cam de câte hărtii şi probleme birocratice ar fi nevoie în România pentru o asemenea măsură ?
De asemenea, in Grecia am descoperit că mai există ÅŸi alte mărci de maÅŸini pe lume, de care poate nu aÅ£i auzit. De departe cea mai populară acolo era Suzuki. Am mai văzut ÅŸi Daihatsu, Citroen ÅŸi Renault. Hai că de Renault aÅ£i auzit …  Vă daÅ£i seama cât de distractiv este să vezi meltenii români chinuindu-se noaptea în Panagia, pe acele străduÅ£e, cu ditamai tancuril gen Q7 si X6.
Åži vă spun sicer, nu am văzut Golf, Q7, A4 sau X6 cu număr de Grecia. Erau doi melteni într-o zi cu o vacă de merÅ£an care se chinuiau să meargă pe aleea pietonală ÅŸi aveau număr de Germania. Desigur, vorbeau limba română …

Am vizitat ÅŸi “Giola”, care este un fel de piscină naturală, săpată în stâncă. Se pare însă că săpătura este naturală, nu am văzut semne de utilaje. Apa este destul de adâncă însă nu recomand să săroÅ£i aiurea sacă nu vă pricepeÅ£i. Pe fund sunt pietre ÅŸi pe pietre sunt arici de mare. Chiar în faÅ£a mea a fost înÅ£epat un român care a sărit prea de sus.

Vă recomand să vizitaţi şi mănăstirea Arhanghelou, indiferent de orientarea religioasă. Asta pentru că priveliştea e senzaţională.

Sunt convins că mai sunt locuri interesante şi cine ştie, poate voi reuşi să mai ajung în Thasos pentru a le vizita.