15 Jan
2013

Mizerabilii

Toti avem cativa cunoscuti mizerabili. Vrem sau nu, au reusit cumva sa intre in anturajul nostru. Ii tratam asa cum tratam pe oricine insa ei abuzeaza de buna noastra credinta.

Unii sunt aia care iti cer bani imprumut si apoi trebuie sa le reamintesti ca a trecut termenul de cateva ori. Nu vb. de cei care apeleaza odata la 10 ani la asa ceva, nu! Vorbesc despre cei care fac asta incontinuu, in mod repetat.

De asemenea, cum mi s-a intamplat de curand, mai sunt cei care iti cer favoruri. Chestii care par mici, dar defapt ei ar avea probleme sa faca rost si pe bani de ele. Si uneori chestiile astea se aduna. Azi un client, maine o vorba buna, poimaine o informatie de care are nevoie si nu e pur si simplu in stare sa faca rost de ea. Si faci lucrurile astea din buna credinta, ca esti tu baiat bun. Ca asa cica fac oamenii normali, se ajuta unii pe altii. Numai ca atunci cand tu vei avea nevoie de ceva, te vor evita.
De toti scapam intr-un mod asemanator. De cei care imprumuta bani, ma rog sa nu mi-i mai restituie. In acest mod, sigur nu va mai avea curajul sa dea ochii cu mine, si macar stiu ca am scapat de el.
La ceilalti ajungi la un moment dat sa-i ceri sa dea un amarat de share pe facebook la un mic eveniment. Si nu iti raspund. Desi prima senzatie e de greata totala, realizezi imediat ca nu te vei mai simti nevoit sa-i raspunzi din politete.
Sentimentul urmator este de libertate. Uneori, astept ca mizerabilii din jurul meu sa-mi greseasca, in felul asta ma descotorosesc lejer si rapid de ei.

20 Nov
2012

Cum să scăpăm de telefoanele agasante cu oferte FOREX / investiţii

Heidy Simons says: "Fuck you!!"

Nu ştiu alţii cum sunt dar eu am “norocul” să fiu sunat foarte des de la tot felul de firme cu tot felul de oferte pt. investiţii la bursă sau forex. Nu sunt interesat nici de una nici de alta însă ei continuă să mă sune. La început am zis să fiu amabil, apoi îi lăsam să vorbească şi lăsam telefonul deschis pe masă. A funcţionat o perioadă. Se pare că business-ul lor nu prea mai merge şi acum angajează oameni din ce în mai proşti. Îmi pare nespus de rău că nu am înregistrat convorbirea însă tipul respectiv a reuşit să mă scoată din sărite.

Sună telefonul şi aud: ” Aaaaaaaaaaaaaaaaaloooooooooooooooooooooooooooooooooo?” (Urlând şi lungind cuvintele, pe un ton mai mult decât arogant…)

Contrariat, răspund:

Eu: ” Alo da!”

El: “Dooooomnul Neculai Dan?”  (Urlând iar)

Eu: “Da, cu cine vb. ?”

El: “Bună seara, sunt X Y de la firma să_mă_***_pe_firma_voastră şi vreau să vă prezint o_mare_vrăjeală_de_afacere_în_care_sigur_îţi_vei_pierde_toţi_banii” etc etc.

Eu: “Da’ cine te-a învăţat mă să vorbeşti aşa la telefon”

El: “Da’ ce, nu e seară ?”

Eu: “Mă refeream că urli la telefon mă”

El: “Da’ cum să fac?”

Eu: “Uite aşa mă: Te bag în ***** mă-***”

Moment în care a închis. Repet, de obicei sunt calm, ori le zic pa, ori îi las să vorbească aiurea. Dar impertinentul care m-a sunat acum avea un tupeu fantastic, fapt ce m-a scos din sărite. Se pare că nu pot răspunde la insulte de gen şi că închid ei. Bine că ştiu. After all, am încercat în toate modurile, i-am rugat să mă scoată naibii din baza aia de date că nu voi investi ever cu ei şi că îşi pierd banii aiurea sunându-mă. Nu s-au oprit. Ei, dacă voi nu vreţi să vă opriţi, îmi voi da silinţa să aveţi parte de o experienţă cât mai traumatizantă de fiecare dată când ma veţi suna.

FUCK YOU !

 

23 Sep
2012

Feshon!

Nu de puţine ori m-am amuzat copios când am văzut cum reuşesc unele persoane să intre pe site-urile mele. Mai exact am posibilitatea să văd ce au căutat ca să ajungă la mine pe site. E un avantaj pt. mine în momentul în care mă contactează.
Dar uite ce a căutat cineva ca să ajungă mai apoi pe site-ul meu de servicii foto:

Hai că e drăguţ nu?

24 Aug
2012

Şofer de România

Sâmbătă eram pasager pe lovul mortului în maşina cuiva. Eram în Tecuci şi eram angajaţi într-o mică depăşire. Un copac de pe banda I a decis că trebuie şi el să depăşească o maşină ce staţiona fără să semnalizeze sau să se asigure.
A intrat puţin în noi în dreptul roţii din spate. Pagube minore …
Toată lumea a oprit iar eu nici nu m-am dat jos din maşină iniţial, crezând că se va rezolva rapid. Da de unde. S-a dat ală jos împreună cu nevastă-sa şi dă-i panaramă că noi eram vinovaţi. Că noi aveam viteză şi tot aşa. Vroia să spună că noi ne-am angajat in depăşire după el. Ca o paranteză, maşina lor nu er prima depăşită, noi mai depăşisem deja una înaintea lor.
După ce am urlat corespunzător unii la alţii, noi mai articulat şi argumentat iar ei începând să zică ceva de blesteme şi alte probleme religioase, ne-am dat seama că nu avem sorţi de izbândă. Eu am plecat pt. că mă grăbeam iar colegul a rămas să o rezolve cu poliţia, pentru că respectivii urlau că ei au dreptate şi nu vor amiabil dacă nu recunoaştem că noi suntem vinovaţi.
După câteva ore ne-am reîntâlnit şi mi-a povestit şi restul distracţiei.
Ajunşi la poliţie, respectivul şofer l-a sunat pe fii-su care era la vreo 200km de el să-i spună ce să scrie în declaraţie. Avea carnetul luat în februarie şi nu avea nici lămâia în geam. După câteva încercări ale poliţistului de ale demonstra câteva legi fizice care se împotrivesc descrierii lor a venit si verdictul. Vreo 400 lei amendă şi carnetul suspendat pt. copac.
Morala: În România, deşi abia am scăpat de copacii de pe marginea drumului, se pare că unii şi-au luat carnet. Asta nu ar fi o problemă dacă şi-ar recunoaşte greşelile şi ar tace naibii din gură dacă tot sunt varză…

20 Aug
2012

Thasos, cel mai apropiat paradis de România


Nu pot să descriu Thasos altfel, e ca un mic paradis, un loc unde am realizat că turismul românesc este o glumă. Dacă anul trecut am fost dezamăgit foarte tare de Bulgaria, nu am avut aceeaşi surpriză neplăcută şi în Grecia.
Din Galaţi am plecat cam la miezul nopţii. Am ajuns acolo pe la 12 – 13 ziua. Deci cam 12-13 ore de condus. Ruta a fost cea ocolitoare, cea care include autostrada din Grecia. Data viitoare cred că o voi lua direct prin munte.
Minunata insulă grecească, cea mai apropiată de România, pare a fi făcută special pentru turism. Munţii au inălţimi deloc neglijabile iar marea este de o culoare ireală. Pentru un român obişnuit cu Marea Neagră, faptul că poate vedea fundul mării şi la 3 metri adâncime este ceva cu totul neaşteptat.
Cu toate acestea, grecii nu s-au avâtat să construiască hoteluri cu 14 etaje pe ea. Şi bine au făcut. Insula păstrează un aer de vechi, de neschimbat. Vilele construite de greci depăşesc rareori 2 nivele şi păstrează aproximativ aceleaşi culori. De asemenea, nu o să vezi vilă construită lângă vilă. Au preferat să lase câmpuri întregi cu măslini, printre care se plimbă caprele localnicilor. Le auzeam de pe balcon dar nu am vazut vreodată una pe stradă.
De asemenea, nu am ce să reproşez legat de cazare. Fiind 4 persoane, am închiriat cu 60 euro / noapte un studio, adică un living cu chicinetă si un dormitor. Studioul beneficia şi de două balcoane destul de mari, iar dimineaţa era minunat să-ţi bei cafeaua pe unul din ele.
Am remarcat că tot ce auzizem despre preţurile la mâncare era adevărat. Sunt comparabile cu preţurile de la noi de un restaurant. Desigur, am mâncat fructe de mare, care mai pe gustul meu de moldovan, care nu prea. Pot spune că bucătăria noastră e mai aproape de cea grecească decât de cea bulgărească.
Pentru că m-am întâlnit cu un prieten grec din Second Life acolo, am avut ocazia să observ cum mănâncă grecii, adică mult şi încet. Deşi noi ne grăbeam, mi s-a spus că ei stau la o masă şi 4 ore. Mai mănâncă puţin, mai vorbesc, mai beau şi apoi o iau de la capăt. Ei nu comandă câte o porţie, preferă să comande platouri mari, care sunt puse în centrul mesei, apoi fiecare ia ce doreşte. Am avut senzaţia că e o masă în familie, una din aceea înbelşugată, când masa se dovedeşte a fi foarte mică şi trebuie să apelezi la cel de lângă tine pentru o felie de pâine.
Chelnerii sunt foarte amabili şi nu zâmbesc aiurea ca cei din Bulgaria. Din ce am înţels, meseria de chelner e văzută ca una grea in Grecia şi salariile sunt pe măsură, 2-3 mii de euro pe lună.
Tot legat de taverne, am rămas plăcut impresionat de apa oferită gratis şi de micul desert din partea casei, pe care ei îl aduc cu nota de plată.
Plajele pe Thasos sunt de tot felul. De la cele înjuste şi abrupte până la cele foarte late, unde poţi merge cam 70 metri în apă ca să se adâncească. Majoritatea plajelor au baruri ce oferă şenzongurile gratis dăcă comanzi de la ei. Mai bine decât la noi sau la bulgari. O bere draft o fi 3 euro, dar măcar nu dai banii aiurea pe şezlong. Pe Paradise Beach însă, era 7 euro taxa pe un şezlong.
Cea mai frumoasă plajă, dar plină de români zgomotoşi şi de viitoare asistente tv, este Marble Beach. In loc de nisip au pus pietricele mici de marmură, care împreună cu apa acea de o culoare magnifică oferă un spectacol pe cinste. Şi aici şezlongurile erau gratis.
Nu acelaşi lucru pot să-l spun despre Aliky beach. Deşi peisajul e frumos (un mic golfuletz), e plin de pietre.
Oricum, plaja din Skala Potamias, unde am fost cazat, a fost foarte ok. Pot spune că am ales bine staţiunea.
O staţiune care merită vizitată este Panagia. E o localitate mică în munţi, cu străduţe înguste şi vechi ce prindeau viaţă noaptea. O lucru de apreciat era faptul că în lipsa unei parcari, grecii au transformat terenul de sport al şcolii din localitate in parcare pe perioada vacanţei. Hai să vedem, cam de câte hărtii şi probleme birocratice ar fi nevoie în România pentru o asemenea măsură ?
De asemenea, in Grecia am descoperit că mai există şi alte mărci de maşini pe lume, de care poate nu aţi auzit. De departe cea mai populară acolo era Suzuki. Am mai văzut şi Daihatsu, Citroen şi Renault. Hai că de Renault aţi auzit …  Vă daţi seama cât de distractiv este să vezi meltenii români chinuindu-se noaptea în Panagia, pe acele străduţe, cu ditamai tancuril gen Q7 si X6.
Şi vă spun sicer, nu am văzut Golf, Q7, A4 sau X6 cu număr de Grecia. Erau doi melteni într-o zi cu o vacă de merţan care se chinuiau să meargă pe aleea pietonală şi aveau număr de Germania. Desigur, vorbeau limba română …

Am vizitat şi “Giola”, care este un fel de piscină naturală, săpată în stâncă. Se pare însă că săpătura este naturală, nu am văzut semne de utilaje. Apa este destul de adâncă însă nu recomand să săroţi aiurea sacă nu vă pricepeţi. Pe fund sunt pietre şi pe pietre sunt arici de mare. Chiar în faţa mea a fost înţepat un român care a sărit prea de sus.

Vă recomand să vizitaţi şi mănăstirea Arhanghelou, indiferent de orientarea religioasă. Asta pentru că priveliştea e senzaţională.

Sunt convins că mai sunt locuri interesante şi cine ştie, poate voi reuşi să mai ajung în Thasos pentru a le vizita.

25 May
2012

Dragă Vodafone

Sunt abonat Vodafone de foarte mult timp, de pe vremea Xnet-ului pt. cunoscători. Mă rog, pe vremea aceea, reţeaua se numea Connex, dar din câte îmi amintesc tot Vodafone era acţionar majoritar. Ca orice relaţie client – firmă, am avut problemele noastre. Însă întotdeauna am considerat că Vodafone este cea mai avantajoasă soluţie pt. mine.

Îmi amintesc că Xnet era gratuit pt. un anume abonament de voce, cel puţin eu aşa m-am abonat la ei. Abonamentul se numea “Cent” şi tariful în reţea era de doar 1 cent / minut. Bonus primeai un cont de internet pe dial-up. Asta se întâmpla acum mai bine de 10 ani, când internetul în România costa o avere.

La fel, îmi amintesc de vremurile când Connex a venit cu ideea închirierii de domenii. In loc să cumperi cu banii jos un domeniu, îl cumpărau ei pt. tine şi plăteai doar 3USD pe lună. Şi aveai şi hosting!

Îmi aduc aminte de vremurile de dinaintea 3G-ului, când acoperirea GPRS a Vodafone-ului bătea pe cea a Orange-ului. La fel, pot să spun că şi acum prefer acoperirea lor pe 3G. Şi spun asta pt. că am incercat şi varianta Orange.

Nu este o reţea perfectă, însă din punctul meu de vedere este cea mai bună reţea. Aici trebuie să recunosc că şi cei de la Orange au ajutat mult în formarea acestei opinii. Am avut in paralel abonamente de voce şi date la ei. Pe lângă nesimţirea angajaţilor, m-a enervat la culme întotdeauna oferta lor. Ei nu au niciodată 100 de minute şi 20 SMS în ofertă, preferă să enerveze oamenii cu cifre greu de comparat, gen 140 minute si 15 sms-uri. Mă rog, e treaba lor, nu despre ei este vorba aici.

Recunosc, aş fi scris acest articol oricum, însă mi se pare bună oportunitatea dată de Chinezu, am senzaţia că aşa va fi mai bine recepţionat.

De ceva vreme sunt posesor de smarphone cu Android. Cea mai minunată aplicaţie pt. mine până acum este Viber. Galaţiul este dominat de Orange. Eu nu vreau să mă portez la ei, însă toţi prietenii mei s-au portat incet incet către Orange. Când am descoperit Viber, mi-am zis că nu mai am de ce să-mi fac griji. Pot să rămân în Vodafone şi pot să-mi sun şi prietenii din Orange când nu mai am minute naţionale. După ce m-am bucurat eu nevoie mare, am observat că drăcia nu vroia să meargă pe 3G, ci numai pe WiFi-ul de acasă. După câteva căutări pe Google am găsit asta.

Vodafone a decis practic de anul trecut să blocheze traficul VOIP pe internetul mobil. Numai cei ce plătesc o taxă suplimentară pot avea astfel de trafic. Din fericire pt. mine, eu am opţiunea respectivă activată înaintea acestei decizii, şi chiar azi Valentina de pe forumul Vodafone mi-a rezolvat problema. Viber şi Skype funcţionează.

Deci acest articol nu este despre mine, eu nu mai sunt afectat. Vă mulţumesc pt. înţelegere, însă nu pot sta nepăsător faţă de “suferinţa” celorlalţi utilizatori ai reţelei.

Consider că este o mişcare neinspirată care va duce pe termen lung la slăbirea reţelei. Nu vreau să folosesc termenul “cenzură”, folosit de alţii pt. descrierea situaţiei, cred că este exagerat. Vă rog, reveniţi asupra deciziei. Sunt sigur că toţi clienţii Vodafone îşi doresc cu adevărat ca Vodafone să redevină “cea mai tare reţea”.

Şi cei de la Viber ştiu de problema asta, se poate observa şi aici.

E ironic că mesajul reprezentantului Viber se potriveşte perfect cu această campanie Vodafone. Sper că v-am dat de gândit. Dând drumul la traficul Voip, vă veţi păstra clienţii.

Vă mulţumesc pt. atenţie!

21 Apr
2012

Pt. toti antenistii!

De curand am renuntat la batranul meu Nokia 5800 XM (cumpara cineva?) si mi-am luat un LG Optimus Sol. Asa cum ma asteptam, e super! O multitudine de posibilitati intr-un device atat de mic.

Fiind plecat de Paste pe la rude am tot vorbit cu cumnata-miu de utilitatea statiilor radio pt. masina. El fiind mai vitezoman (are cu ce) si-a achizitionat o astfel de statie. Chiar a avut o problema de curand cu ea. Probabil nu a fost prinsa bine ca i s-a dezlipit la viteza si i-a lasat si o urma pe caroseria masinii. Eu testand telefonul zilele acelea ma gandeam ca ar fi o idee buna ca cineva sa faca o aplicatie pt. android care sa simuleze o statie radio. Sa ia locatia folosind senzorul GPS si sa “emita” pt. cei de pe o anumita raza.

Ma gandeam eu ca ar fi foarte utila o astfel de aplicatie. Nu mai dai bani pe statie si antena, folosesti telefonul. Evident, trebuie sa ai un abonament de internet, dar la ce naiba ti-ai lua un smartphone fara abonament la internet?

Si nu mica mi-a fost mirarea sa aflu azi ca exista deja o astfel de aplicatie. Se numeste CB Radio Chat si face exact de am zis. Din pacate insa … romanii o ocolesc cu desavarsire. Oricum, ea exista si ar putea fi folosita de oricine. Sa vedem daca va prinde la public!

16 Mar
2012

La meci …

Nu am mai fost la un meci de fotbal din ’86, de când Oţelul a bătut Juventus (ce bătrân sunt!). Nu îmi aduc eu bine aminte care era atmosfera atunci, doar ţin minte că eram prea preocupat cu binoclul pe care bunica mi-l dăduse. Putea Oţelul să piardă, eu eram fericit oricum. La vârsta aia, fericirea era ceva simplu de atins …

Ce am trăit ieri însă … e total diferit. Nu sunt eu domnişoară, însă nu m-am regăsit deloc în jungla aia a stadionului. Numai înjurături împotriva arbitrului şi a echipei adverse (F.C. Vaslui). Şi toate fără rost. Oţelul nu a demonstrat nimic, a jucat aiurea de tot. Nu văd ce rost are să te superi pe adversar dacă tu eşti varză.

Nu cred că voi merge iar le meci prea curând. Prefer să văd meciul la TV, eventual şi cu o bere sau două în faţă …

15 Mar
2012

Lately …

In ultima vreme nu am mai postat, fiind prins cu diverse chestii. Am mai facut ceva sedinte foto şi am fost chiar şi ambasador al Republicii Culturale Chineze. Aşa au apărut şi primele guest-posturi scrise de mine. Şi dacă mă gândesc la gazda articolelor, e mare lucru. Nu ştiu cât m-am priceput, asta puteţi judeca voi citind cele două articole: “Vizită în atelierul Lenei Criveanu” şi “In tango step by Lena Criveanu“.

În altă ordine de idei ştiţi că scriu rar pentru că nu sunt adeptul unui blogging agresiv. Decât să scriu despre nimic prefer să am un subiect interesant. Faptul ca l-am reprezentat pe Chinezu m-a făcut să apreciez mai mult bloggingul. Am cunoscut oameni interesanţi, cum ar fi Anca, Razvan sau Mariciu şi m-am reîntânit cu Piticu. Ideea e că mi s-a deschis apetitul putin pentru astfel de evenimente.

Deci voi incerca sa-mi intensific articolele şi activitatea in social media. Ramane de vazut daca voi reusi.

9 Mar
2012

Moralitate zero

Am participat acum două săptămâni la un târg de nunţi la Romexpo. Pentru că am participat la expozant m-am tot oprit să scriu articolul ăsta. Nu vreau să se interpreteze aiurea. Pur şi simplu am observat o chestie care nu este ok. Şi deşi pare minoră ea ascunde metehne vechi de care societatea noastră nu vrea să se lepede.

Mai jos aveţi doi fluturaşi de la târg. Judecaţi şi comentaţi …

Search

RSS

Tags

Recent Comments

Links

Aboneaza-te !

Adresa de e-mail:


Archives

Blogroll

aparate foto digitale